In Franta se poarta zilele acestea o ampla dezbatere privind o noua paradigma pentru bacalaureat, un monstru sacru al culturii franceze de la Napoleon incoace.
Franta a anuntat, miercuri, o transformare profunda a bacalaureatului sau, o promisiune de campanie a presedintelui Emmanuel Macron. Schimbarea nu se face insa, asa cum ne-am putea gandi, obisnuiti cu graba romaneasca de a scoate din maneca o reforma, de azi pe maine. Prima sesiune a bacalaureatului francez pe stil nou va avea loc abia peste patru ani, in 2021.
Aceasta nu va mai contine decat patru probe scrise, printre care franceza si filosofia, precum si un mare examen oral, in timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anuntat miercuri ministrul Educatiei, Jean-Michel Blanquer.
Potrivit lui Jean-Michel Blanquer, examenul si cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finala de bacalaureat. Cele 40% ramase vor proveni din asa-numitul “control continuu” si notele scolare (10%), “pentru a pune in valoare regularitatea muncii elevului”.
Elevii vor urma un trunchi comun si vor alege trei materii asa-numite “specialitati” in primul an, care vor fi reduse la doua in anul terminal.
In trunchiul comun figureaza franceza, filosofia, istoria-geografia si invatamantul moral si civic, doua limbi de circulatie, sportul si o noua disciplina intitulata umanism stiintific si digital.
Aceasta reforma, promisa de Emmanuel Macron in cadrul campaniei electorale, intervine aproape in paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la inceperea anului universitar 2018.