04 Apr

Universitățile sunt instituțiile care formează viitorii specialiști ce vor contribui la dezvoltarea multilaterală a țării noastre. Rectorii instituțiilor superioare de învățământ din țară au salutat mesajul campaniei „Vorbesc românește, sunt, deci, român”, deși au existat anumite rezerve.

Nicolae-ChicusNicolae Chicuș,
rectorul Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Chișinău

Eu încă în anii 90 și mai târziu, când au venit comuniștii la putere, am avut o discuție cu Victor Stepaniuc, pentru că am scris un manual de Istoria românilor pentru clasa a XI-a. El a observat că noi am folosit mai des termenul de „români” decât de „moldoveni”. Și atunci el m-a întrebat „Cine sunteți, domnule: moldovean sau român?”. Eu i-am spus că sunt orheian și moldovean, iar asta absolut deloc nu înseamnă că nu-s român. Acesta e mesajul pe care pot să-l spun eu concetățenilor mei astăzi: suntem frați de sânge, deci dacă ești moldovean, ești și român. Suntem parte integrată a culturii și națiunii românești. Desigur, numele corect al limbii noastre este româna, fără discuții.

Gheorghe-PopaGheorghe Popa,
rectorul Universității de Stat „Alecu Russo”, Bălți

Eu îi îndemn pe toți nu numai să vorbească, ci să simtă și să gândească românește. Probabil, e un subiect care nici nu trebuie pus în discuție pentru că prea mult s-a insistat pe problema respectivă. Adevărul științific nu ajunge la vorbitorul simplu din cauza dezinformării, nu a lipsei generale de cunoștințe. Dezinformarea, pe care o fac metodic „prieteni” cum este Vasile Stati, este mult mai riscantă. E clar că suntem români. Nu trebuie să ne luăm la harță cu cei care nu înțeleg asta. Cineva ar putea argumenta că trăim în Moldova. Păi, noi ne declarăm apartenența națională nu în funcție de așezarea spațiului geografic, care poate fi diferită.

 

Laurențiu-CalmuțchiLaurențiu Calmuțchi,
rectorul Universității de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău)

Eu vreau să vă spun mai mult ca atât! Eu într-adevăr sunt român. Eu sunt născut în Bucovina. Tatăl meu este originar din satul Buda Mare, județul Dorohoi. Cândva am avut probleme, când eram în anul I la facultate. Profesorul cursului de istoria partidului, ne lămurea, că Bucovina a fost ocupată de către români în Primul Război Mondial, iar rușii au eliberat-o în 1940. Nu puteam să accept asemenea minciună. Atunci profesorul mi-a spus să stau jos și să nu tulbur apele. Din cauză că sunt român, am avut multe peripeții în viață. Nu am ce ascunde, am fost membru de partid. A trebuit să fiu al doilea secretar al comsomolului în raionul Slobozia. Când am completat ancheta pentru a intra în partid am scris că sunt român. Pe urmă m-a chemat primul secretar al comsomolului și-mi spune că este o problemă: cică nu am făcut armata. Dar am văzut în anchetă, în dreptul cuvântului român era un semn de întrebare cât un picior de iepure. Ei, ce-a fost bine că a trecut. Aici nu pot fi alte variante, adevărul e unul, vorbim limba română și suntem români.

CimpoesGheorghe Cimpoieș,
rectorul Universității Agrare din Moldova

Sunt informat despre campania „Vorbesc românește, sunt, deci, român!”, citesc TIMPUL regulat, dar nu cred că faceți corect. Sunt român, dar cred că sloganul campaniei nu are logică. Nu cred că dacă vorbesc rusește, sunt rus sau dacă vorbesc italiana, sunt italian. Nu vi se pare că-i respingeți pe mulți? Dacă un găgăuz vorbește românește, credeți că el este român? El nu vrea să fie român, pentru că e găgăuz. Undeva lipsește logica.

 

Detalii pe Timpul.md