08 Feb

Interviu cu viceministra educaţiei Loretta Handrabura

Care au fost cele mai mari realizări din 2011, pe segmentele gestionate de DVS?

În primul rând, am reuşit să ajungem la un numitor comun, împreună cu universităţile din ţară, în problema autonomiei universitare. Am demarat procesul complex de elaborare a Strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii. Am elaborat cadrul naţional al calificărilor şi am implementat un nou plan-cadru de învăţământ. Pentru a consolida capacitatea resurselor umane din şcoli profesionale, colegii, universităţi am introdus obligatoriu modulul psiho-pedagogic în perfecţionarea cadrelor didactice, am propus studierea limbii engleze pentru mediul academic implicat tot mai mult în mobilităţi de studiu sau cercetare, am insistat pe formarea continuă a cadrelor didactice, în special a celor din şcolile profesionale şi de meserii, şi instruirea în baza conceptului învăţământului centrat pe student şi formare de competenţe.

La capitolul realizări se înscrie şi modificarea Planului-cadru pentru studii medii de specialitate, bazat pe Sistemul Naţional de Credite de Studii Transferabile.

Tot în acest an a fost lansată noua versiune a site-ului www.edu.md, una mult mai accesibilă, prin care facem dovada respectării principiilor transparenţei decizionale şi participării publice a actorilor interesaţi de sector.

Cum am evoluat în procesului educaţional extern?

Modernizarea şi racordarea sistemului educaţional naţional la standardele şi rigorile europene a continuat prin dialogul cu Comisia Europeană pentru a implementa mai multe proiecte în cadrul Parteneriatul de Mobilitate RM-UE. Astfel s-a realizat mai multe programe propuse de UE pentru ţările Parteneriatului Estica extinzând participarea noastră în programele UE: Tempus, Erasmus-Mundus, Jean Monnet, Youth in Action, Marie Curie şi e-Twinning etc. La fel au fost semnate 8 tratate internaţionale cu parteneri din Italia, Austria, Liechtenstein, SUA, Estonia, Europa de Sud-Est şi altele.

Este de menţionat că datorită parteneriatelor cu donatorii străini, au fost dotate 5 şcoli şi un colegiu cu echipament şi utilaj pentru laboratoare şi ateliere atât de necesar pentru pregătirea muncitorilor şi tehnicienilor calificaţi conform rigorilor actuale ale pieţii locurilor de muncă. În acelaşi scop, au fost elaborate curricula la meseriile „lăcătuş instalator tehnică sanitară” şi „electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric”. În prezent continuă elaborarea standardelor ocupaţionale din domeniul agriculturii şi construcţii în comun cu comitetele sectoriale, Centrul Republican pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi specialişti în domeniu din şcolile profesionale.

Ce angajamente vă asumaţi pentru a continua procesul şi anul curent?

În 2012, intenţionăm, înainte de toate, să continuăm finalizarea mai multor proiecte începute în 2011. De exemplu strategia de învăţare pe tot parcursul vieţii, reformarea învăţământului vocaţional-tehnic, elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru învăţămîntul secundar profesional şi mediu de specialitate, elaborarea standardelor ocupaţionale şi adaptarea la exigenţele europene. Este important şi dezvoltarea parteneriatului public-privat în formarea profesională iniţială şi continuă, pentru a avea şcoli de calitate, iar ulterior – inserţia în câmpul muncii a absolvenţilor. Vom consolida comunităţile de învăţare şi responsabilizarea a tuturor actorilor, elevilor, studenţilor, profesorilor, părinţilor cooperanţi, oneşti, care inter-relaţionează, bazându-se pe un set de valori morale comune – ar fi un alt angajament care se înscrie în demersul nostru.

Desigur că în acest an ne propunem şi să dotăm şcolile cu echipament şi utilaj pentru laboratoare şi ateliere, majorând numărul instituţiilor de învăţămînt secundar profesional ce au beneficiat de renovarea bazei tehnico-materiale şi didactice, în conformitate cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale pieţei muncii. Ţinem, de asemenea, să revizuim şi Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor/meseriilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt secundar profesional.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, vom implementa angajamentele asumate în contextul aderării la procesul de la Bologna şi vom promova politicile educaţionale în cadrul european şi mondial al obiectivelor educaţiei.  Avem pârghiile necesare pentru a majora numărul de participanţi pentru studenţi şi pentru cadrele didactice în Programe de mobilitate ale Comisiei Europene şi organizaţiilor internaţionale, dânşii doar să valorifice această oportunitate de formare şi creştere profesională.

De asemenea, prin aderarea la Memorandumul de Înţelegere privind rolul şi organizarea Iniţiativei Reforma Educaţiei în ţările Europei de Sud-Est (ERI SEE) (ratificată de Parlament prin Legea nr. 210 din 27 octombrie 2011), Moldova va fi eligibilă să participe la toate iniţiativele şi activităţile de coordonare a politicilor educaţionale în Europa de Sud-Est, beneficiind de schimb de experienţă în cadrul celor 3 clustere de cunoştinţe: Învăţământul profesional (România), Cadrului Naţional al Calificărilor (Croaţia), Utilizarea datelor statistice în elaborarea politicilor educaţionale (Serbia). În cadrul acestei Platforme regionale de cooperare, în iunie 2011,  la Chişinău, de rînd cu alte state din Sud-Estul Europei, RM a semnat Acordul privind crearea Reţelei regionale a Învăţământului Vocaţional din Europa de Sud – Est (SEEVET-Net).

Spuneţine vă rog, cum resimte la propriu un strudent acest proces de modernizare?

După finalizarea sesiunii de iarnă, intenţionez să mă întâlnesc cu studenţi din universităţi, pentru a discuta cu ei despre guvernarea studenţească, calitatea studiilor, dar şi despre acest proces. Am planificat aceste întâlniri de mai mult timp în urmă şi sper să reuşesc cât de curând.

De altfel, profitând de ocazie, vreau să le urez perseverenţă în obţinerea rezultatelor bune şi foarte bune la studii, pentru a deveni specialişti competitivi nu doar pe piaţa locurilor de muncă din ţară, ci şi în afară. Mă voi folosi de această oportunitate pentru a-i îndemna să se implice mai mult în viaţa instituţiei şi a ţării, pentru a reuşi împreună să schimbăm realitatea educaţională, economică, socială, culturală.