Un interviu cu Viorel Nacu, șef al Laboratorului de inginerie tisulară și culturi celulare al USMF „Nicolae Testemițanu”, dr. hab. șt. med., profesor universitar la Catedra de anatomie topografică și chirurgie operatorie.

Stimate Domnule Nacu, Vă rog să ne povestiți despre activitatea Laboratorului de inginerie tisulară și culturi celulare.

Laboratorul a fost creat în 2007 cu susținerea nemijlocită a dlui rector și la inițiativa dlui Pavel Ciobanu. Prima temă studiată aici a fost Celulele stem în recuperarea țesuturilor scheletice. S-a început practic de la zero. Primul utilaj a fost procurat din 15 mii de euro oferiți de Elveția, în cadrul unui proiect al Fundației Elvețiene de Cercetare SCOPES, în care ne-a integrat România. Pentru început a fost procurată o hotă, un incubator și o centrifugă, iar alte echipamente au fost achiziționate pe parcurs. Au urmat proiecte precum: Optimizarea metodelor de separare şi crioconservare a sângelui ombilical – sursă de celule stem hematopoietice, Optimizarea obţinerii celulelor producătoare de insulină (beta pancreatice) şi elaborarea metodei experimentale de transplantare în diabet de tip I, Eficacitatea celulelor stem în procesul de restabilire a ţesutului, până în 2014, iar din 2015 – am continuat cu Ingineria tisulară a țesutului hepatic.

Câți oameni activează în laborator și care este vârsta medie a cercetătorilor?

Acum lucrează 4 persoane titulari și mai sunt vreo 6 prin cumul, adică în jur de 10 angajați. În general toți sunt tineri. Dacă ar fi să-l excludem pe profesorul Ciobanu, care are mai mult rolul de consultant, are peste 80 de ani, atunci cel mai în vârstă sunt eu – 52 de ani. Vârsta medie cred că ar fi de vreo 35 de ani.

Am citit că lucrați la o cercetare privind „construirea” unui ficat artificial. Oferiți-ne mai multe detalii.

Proiectul se numește Ingineria tisulară în crearea şi restabilirea ţesutului hepatic. În cadrul acestei cercetări, am realizat o decelularizare a ficatului și vrem să încercăm să-l recelularizăm, deja cu celule stem, hepatocite. Decelularizarea presupune obținerea unei matrice, adică ficatul rămâne așa cum este el, dar nu mai are celule în el, doar structura de colagen. Celulele pacientului trebuie să fie preluate, crescute in vitro și plasate în ficatul aflat într-un bioreactor, iar ulterior organul este transplantat pacientului cu propriile celule, nu cu țesut străin cum este transplantul de ficat ca atare. Și nu ar fi rejetul grefei, deoarece celulele sunt ale pacientului, numai carcasa de colagen este străină. Colagenul nu este așa imunogen ca să reacționeze la el. Ideea este să obținem niște organe care sunt imunologic compatibile cu ale pacientului. Aceasta este decelularizarea ficatului. Metoda, teoretic, ar soluționa problema transplantului. Muncim în echipă. Evident că mai este mult de lucrat…

Ce materiale utilizați pentru cercetare?

Lucrăm cu țesuturi și celule, inclusiv oase. În general, toate tipurile acestea de inginerie tisulară au fost mai mult utilizate pentru os, deoarece este traumat mai frecvent și mai greu regenerează. În cercetarea privind restabilirea țesutului hepatic – folosim ficat sănătos de șobolan.

Laboratorul este finanțat de către stat sau activează în baza proiectelor?

Nu este o finanțare directă de stat, ci una din proiecte, așa numitele proiecte instituționale, care se obțin pentru 4 ani. Încercăm să prestăm și servicii contra plată, de cercetare, cum ar fi de cultivare a celulelor, dar până la moment sunt destul de modeste.

Ce se întâmplă în cazul când nu obțineți niciun proiect? Laboratorul își întrerupe activitatea?

Teoretic – da, dar nu am avut situații să nu câștigăm proiecte.

La ce proiecte de cercetare mai lucrați în prezent?

Actualmente în laborator se lucrează la mai multe direcții de utilizare a celulelor stem și a ingineriei tisulare. Mai sunt cercetări efectuate în cadrul Programului de stat Regenerare prin terapie celulară (rectorul Ion Ababii este coordonator), unde sunt incluse mai multe proiecte, printre care și Aplicarea clinică a terapiei celulare în refacerea cartilajului hialin al articulațiilor diartrodiale în afecțiuni.

Se mai lucrează într-o direcție pentru demineralizarea osoasă, este o metodă cunoscută, dar noi vrem să încercăm demineralizarea osoasă prin electroliză, adică să realizăm o modalitate mai computerizată, nu cea care există – manuală. Este o teză care se finalizează cu utilizarea celulelor stem din dintele de lapte sau primar și din cel matur. Se extrag din pulpa dentară celule stem, dar ele sunt puține.

http://usmf.md/news/laboratorul-de-inginerie-tisulara-si-culturi-celulare-intre-realizari-si-perspective/