Tradițiile de Crăciun diferă de la o țară la alta, iar multe dintre obiceiurile specifice altor culturi par de-a dreptul bizare. Printre acestea se numără împodobirea bradului cu pânze de păianjeni și castraveți murați, sau, de ce nu, o ședință la sauna.

Un obicei bizar din Catalonia implică alegerea unui buștean de Crăciun, cunoscut popular sub numele de “caga tió” (“bușteanul care defechează”), care trebuie “hrănit” timp de două săptămâni cu fructe, nuci și dulciuri. În noaptea de Ajun, membrii familiei lovesc bușteanul cu bețe și cântă colinde pentru a-l forța să excreteze bunătățile înghițite.

Deși nu o este o sărbătoare națională în Japonia, iar creștinii practicanți reprezintă un procent mic din populația țării, Crăciunul este celebrat de un număr mare de locuitori, grație unei campanii publicitare derulată în anii 70 de lanțul american de fast-food KFC (Kentucky Fried Chicken). O vizită la KFC a devenit un obicei de Crăciun printre japonezi, iar cererea este atât de mare, încât multe dintre restaurantele companiei americane preiau comenzi pentru meniuri chiar cu două luni înaintea zilei de Crăciun. Numele lui Moș Crăciun – “Santa Kurohsu” – este preluat tot de la englezi. Despre acesta, japonezii cred că are ochi la ceafă, pentru a supraveghea copiii neascultători.

Circulația mașinilor pe străzile din Caracas (Venezuela) este blocată în fiecare an în ajunul Crăciunului, pentru a permite deplasarea în siguranță a locuitorilor care se duc la biserică… pe role.

Norvegienii ascund toate măturile din case înainte de a merge la culcare, pentru ca spiritele rele și vrăjitoarele care își fac apariția în noaptea de Crăciun să nu își poată lua zborul în lume.

Un alt obicei popular din Scandinavia este decorarea bradului cu un țap împletit din paie (Julebukk în norvegiană sau Julbock în suedeză). Tradiția își are originea în ritualurile dedicate zeului Thor, despre care se credea că se plimba într-o trăsură trasă de doi țapi.

În Ucraina, pânza de păianjen artificială este o decorațiune des întâlnită pentru brazii de Crăciun. Se presupune că pânzele de păianjen aduc noroc, iar originea obiceiului este dată de o poveste despre o familie prea săracă ca să își cumpere ornamente pentru brad. În dimineața de Crăciun, membrii familiei au găsit pomul învelit într-o pânză de păianjen strălucitoare.

Castraveții murați sunt folosiți pentru decorarea brazilor în unele regiuni din Germania și SUA. În Germania, tradiția s-ar fi născut tot pe fondul lipsei de bani pentru decorațiuni, în timp ce obiceiul de la americani are la bază o poveste din timpul Războiului Civil. Unui paznic i s-ar fi făcut milă de un prizonier aflat într-un lagăr al Confederației și i-a dat să mănânce un castravete murat în seara de Ajun. După ce a fost eliberat, soldatul a instituit o nouă tradiție de Crăciun printre membrii familiei, aceea de a ascunde un castravete murat printre decorațiuni.

Cea mai populară tradiție în timpul sărbătorilor de iarnă în Estonia este mersul la sauna, obicei respectat atât în Ajunul Crăciunului, cât și de Revelion.

Masa de Crăciun în Groenlanda include un preparat din pielea crudă de balenă servită cu untură, precum și Kiviak, un fel de mâncare din carne de auk (pasăre de talie mică care trăiește în regiunile arctice). Înainte de a fi preparate, păsările sunt ținute la fermentat timp de mai multe luni într-un burduf din piele de focă umplut cu untură.

În Portugalia, familiile așează la masă tacâmuri pentru rudele decedate. Se presupune că acest obicei aduce noroc gospodăriilor în anul care vine.

Femeile necăsătorite din Cehia apelează la o metodă mai puțin obișnuită pentru a afla dacă se vor căsători în anul următor: de Crăciun, stau cu spatele la ușa locuinței și aruncă un pantof peste umăr. Dacă pantoful cade cu vârful înspre ușă, atunci tradiția spune că posesoarea acestuia se va căsători înainte de finalul anului următor.

Pe 23 decembrie în fiecare an, locuitorii orașului mexican Oaxaca organizează “Noaptea Ridichilor”, o expoziție de sculpturi realizate din ridichi, printre cele mai populare fiind cele cu tentă religioasă. Are loc și un concurs, iar autorul celei mai frumoase sculpturi primește un premiu în bani și își poate admira fotografia pe prima pagină în ediția de a doua zi a cotidianelor locale.