Dacă e să aruncăm o privire asupra mai multor acte legislative ce reglementează domeniul, am vedea, că învăţământul mediu de specialitate este o componentă de bază a sistemului de pregătire profesională din Moldova şi are drept misiune de bază pregătirea specialiştilor pentru economia naţională. Învăţământul mediu de specialitate este organizat în colegii, care funcţionează autonom sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de profil. Ele se subordonează Ministerelor Educaţiei, Sănătăţii, Agriculturii si Industriei Alimentare, Culturii, Serviciul Grăniceri. Mai avem şi colegii private. Studiile se desfăşoară cu frecvenţă la zi, finanţarea fiind atât bugetară cît şi prin contract. Până aici toate bune şi parcă pe înţelesul tuturora.
Însă, la şedinţa consiliului directorilor de colegii din 15 ianuarie 2010, s-a menţionat, că situaţia nici pe departe nu poate fi considerată bună. Şi nu de azi, nici de ieri, ce de vreo 7 ani, de când colegiile au fost incluse în domeniul învăţământ mediu de specialitate. În prezent, colegiile sunt, parcă, între ciocan şi ilău. Adică, de sus, sunt presate de universităţi şi academii, care le fură marea parte de absolvenţi ai liceelor, iar de jos, le calcă urma şcolile de meserii şi cele profesionale. Desigur, directorilor de colegii nici pe departe nu le convine situaţia de a pluti concomitent în două luntre, de aceea în cadrul întrunirii dată de mai multe ori sau întrebat unde este locul colegiilor în sistemul naţional de instruire.
Cele mai mari speranţe se pun în elaborarea noului Cod al Educaţiei. Viceministrul Educaţiei Loretta Handrabura a menţionat la şedinţă, că pentru a avea o legislaţiei coerentă în acest domeniu una din cele 9 echipe de lucru antrenate în elaborarea proiectului codului munceşte anume asupra compartimentului ce vizează învăţământul mediu de specialitate, dar este necesar ca toţi cei de la colegii să vină cu propuneri, a mai adăugat sursa citată.
Pentru a vedea mai bine aşezarea geografică a colegiilor în sistemul naţional al educaţiei Gabriel Paladi, preşedintele consiliului şi directorul Colegiului Financiar – Bancar din Chişinău a prezentat un raport întitulat Locul şi rolul colegiilor în sistemul de învăţământ naţional. Experienţe naţionale şi internaţionale. Propuneri de perspectivă. A fost de fapt, o trecere în revistă a tuturor încercărilor făcute de pe la mijlocul anilor 90, secolul trecut, până în prezent care, într-un mod sau altul, au avut menirea de a consolida poziţia colegiilor în educaţia naţională. Cel mai bine, în viziunea vorbitorului, a fost atunci, când aceste instituţii aveau atribuţiile de a acorda tinerilor studii superioare de scurtă durată. Dar odată cu racordarea legislaţiei naţionale la cea europeană s-a văzut că ele, colegiile, nu pot avea statutul unei instituţii superioare şi au fost trecute la domeniul învăţământ mediu de specialitate.
S-a vorbit şi despre experienţa acelor ţări unde există colegii. Însă, fiecare naţiune cu tradiţiile sale, aşa că, s-au făcut auzite replici, ce chemau de a nu copia orbeşte sisteme de instruire din alte state.
O viziune a sa, proprie, a prezent directorul Colegiului Transporturi Boris Rusu. El optează pentru transformarea instituţiei într-un centru de pregătire profesională din care să facă parte o şcoală profesională şi colegiul propriu-zis. După doi ani de studii tânărul are deja o meserie muncitorească. Ulterior, cei mai buni îşi pot continua studiile la colegiu, care, în final, obţin diploma de tehnician.
Poziţia ministerului vizavi de colegii a fost expusă celor prezenţi de Leonid Bujor. Ministrul Educaţiei este de părere că actuala stare de lucruri este una comodă pentru cei din colegii. Anume ei nu prea vor să facă mari schimbări în instituţiile pe care le conduc. Deoarece, pe parcursul celor 5-6 ani de incertitudine, majoritatea colegiilor puteau liber să-şi modifice actualul statut şi să devină universităţi, filiale sau facultăţi ale unor instituţii superioare de învăţământ. Majoritatea colegiilor din Moldova dispun de bună bază materială, au laboratoare dotate, infrastructura necesară, de aceea situaţia lor este cu mult mai bună decât a unor universităţi private, care pregătesc specialişti doar în câteva încăperi închiriate. Dar, această transformare trebuie să o facă anume specialiştii din cadrul colegiilor. Desigur, ministerul are pârghii administrative pentru a face aceste reforme, dar, cred, că cel mai bine vor face acest lucru, anume cei din colegii. Veniţi cu propuneri şi noi vă vom susţine, a specificat Leonid Bujor.
Învăţământul mediu de specialitate din Moldova include 46 colegii, inclusiv, 41 colegii de stat şi 5 colegii private. În prezent, în instituţiile date îşi fac studiile cca. 32 mii de persoane. Instruirea elevilor se efectuează la 82 de specialităţi şi este făcută de 3138 de specialişti.
În 2009, au absolvit colegiile cca. 7 mii de tineri. Din ei, doar 41 % au fost angajaţi în câmpul muncii.
C.Luncă, Serviciul presă, M.E.