Interviul matinal la Europa Liberă cu ministrul adjunct al educaţiei, Loretta Handrabura.
Europa Liberă: Aşadar, vara asta cel puţin, conform modificării metodologiei de admitere la universităţi operate de Ministerul Educaţiei, absolvenţii de licee şi instituţii de învăţământ mediu de specialitate vor putea, din acest an, să depună dosarul de admitere concomitent la mai multe instituţii de învăţământ superior. Impresia, doamnă Handrabura, judecând după rezonanţa pe care o are anunţul cel puţin, este că inovaţia ar răspunde unor necesităţi stringente… Răspunde într-adevăr?
Loretta Handrabura: Categoric aşa este. Această nouă modalitate de admitere răspunde nu doar principiilor responsabilităţii publice a universităţilor, care sunt deja angajate în această autonomie universitară extinsă, principii care spun foarte clar că instituţiile de învăţământ superior trebuie să asigure dreptul la libera alegere a fiecărui candidat, să creeze oportunităţi de alegere. Noi am mers spre această noutate pe parcursul ultimilor trei ani, deoarece iniţial aveam doar elemente din autonomia universitară. Or, începând cu sfârşitul anului trecut, decizia noastră politică a fost ca să le asigurăm această autonomie universitară nu doar pe coordonata financiară, ci şi pe cea de management, a resurselor umane şi didactică. Într-o ordine de idei este acest argument.
Alt argument, aşa cum foarte bine dvs. aţi intuit, această noutate derivă şi din aşteptările candidaţilor şi a părinţilor acestora. În anul 2012 noi am organizat pentru prima dată un sondaj pe un eşantion reprezentativ de 1100 de absolvenţi de liceu, din clasa a XII – ea. În acest grup s-au regăsit şi studenţii anului I, candidaţii sesiunii din 2012, care în marea majoritate au salutat această iniţiativă. Şi mai mult ca atât, au adus şi argumentele de ce se impune ca instituţiile de învăţământ şi ministerul de resort să le permită să aplice concomitent la mai multe specialităţi din diverse domenii de formare profesională, la una sau mai multe instituţii de învăţământ. În primul rând, această aşteptate au exprimat-o, precum am văzut după media de absolvire, persoanele care au media 9 şi 10 şi nu întotdeauna prind un loc la buget. Cea de-a doua categorie de candidaţi sunt acei care doresc cu orice preţ să acceadă, să intre la o specialitate şi atunci, dacă ştiu că acest program de studiu îl oferă nu doar o universitate din Chişinău, dar şi o universitate din Cahul, sau din Bălţi, atunci el are şansă să depună dosarul la toate aceste universităţi şi desigur că la una din ele va prinde un loc la buget. Deci, a fost alt raţionament.
Şi cel de-al treilea raţionament al nostru consună cu o noutate pe care noi am anunţat-o anterior. E vorba de concursul locurilor bugetare. Iarăşi era o discriminare atunci când noi înmatriculând în anul I la studii cu taxă şi fără taxă studenţii, încheiam acest contract pe 3 sau 4 ani de zile, indiferent de performanţa academică de care făceau ei dovadă. Şi foarte frecvente au fost şi mai sunt cazurile în care persoanele care prindeau un loc la buget învăţau foarte relaxaţi şi erau indiferenţi de media pe care o obţineau la sesiunile din timpul anului, deoarece ştiau că sunt asiguraţi şi cu cămin, şi burse, şi nu trebuie să-şi plătească studiile. Era foarte confortabil pentru ei, dar era discriminatoriu în raport cu studenţii care nu reuşiseră să prindă un loc la buget, învăţau cu taxe şi de foarte multe ori aveau medii mai înalte, dar nu puteau să acceadă nici la bursă, şi nici să aibă această şansă, ca după un an de zile, făcând dovada că au o medie mult mai mare faţă de cel care prinsese în primul an locul la buget, să ocupe el acest loc. Şi intră în vigoare, începând cu 2014, cei care vor fi înmatriculaţi acuma la 1 septembrie, ei deja încheie contractul doar pentru un an de zile.
Europa Liberă: Dar în ce mod această „liberalizare”, deschide poate o poartă mai larg deschisă pentru o calitate mai bună a studiilor?
Continuare Europa Liberă